Povestiri ACASA Povestiri de lecturi scolare

«

»

FURTUNA (2)

Furtuna de William Shakespeare

Partea a doua a povestirii pe scurt

furtuna

Furtuna

Intonând un cântecel ciudat, Ariel îl atrase pe fiul regelui către un copac sub care stăteau Prospero și Miranda. Fata rămase fermecată când îl văzu pe tânăr. Elarăta foarte bine deși hainele îi fuseseră udate de furtună. Fata credea că toți bărbații sunt zbârciți și au bărbi cărunte, ca tatăl ei. Tânărul o plăcu și el, socotind că era zeița insulei. Când tocmai începuseră să își vorbească, Prospero îi întrerupse. Era bucuros că cei doi se plac, dar voia să pună la încercare statornicia lui Ferdinand.

Prospero îi grăi cu asprime tânărului, acuzându-l că venise ca să pună stăpânire pe insula lui. Îi spuse că va fi prizonierul lui. Ferdinand se opuse, dar bătrânul îl încremeni cu bagheta magică. Miranda sări în apărarea tânărului, dar tatăl ei nu o ascultă.

După ce îl duse pe Ferdinand la peșteră, Prospero îl puse să stivuiască niște butuci grei. Prefăcându-se că se duce în odaia lui de lucru, rămase să vadă, nevăzut, ce se întâmplă. Miranda sosi repede și voi să îl ajute pe tânăr, dar mai mult îl încurcă, fiindcă începură o lungă discuție.

Cei doi ajunseră repede să își mărturisească dragostea, astfel că, la sfârșitul discuției, Ferdinand îi spuse că este moștenitorul coroanei Neapolelui și o ceru de soție. Aici, Prospero se făcu văzut și le spuse celor doi că au acordul lui.

Lăsându-i pe cei doi tineri să-și continue discuția, Prospero se duse să vorbească cu Ariel. Acesta îi înspăimântase rău pe fratele lui Prospero și pe regele Neapolelui. Când începuseră să sufere de oboseală și de foame, făcuse să apară în fața lor o masă îmbelșugată. Tocmai când se pregăteau să se ospăteze, apăruse o scorpie, iar masa cu mâncărurile dispăruse. Scorpia le spusese că toate chinurile prin care trec acum sunt pedeapsa pentru chinurile pe care le suferise Prospero, alungat cu fetița lui abia născută.

Ariel adăugă și faptul că cei doi se căiseră sincer pentru nedreptatea făcută lui Prospero. Acesta îl trimise să îi aducă pe cei doi la el. Cu ajutorul unei muzici nepământene, Ariel îi atrase către peșteră pe fratele lui Prospero, pe regele Neapolelui și pe bunul Gonzales, aflat și el acolo.

Prospero îi spuse întâi lui Gonzalo cine este, apoi aflară și ceilalți. Antonio și regele își cerură sincer iertare și jurară că îi vor înapoia ducatul. Atunci, Prospero îi spuse regelui că îi va face și el o bucurie și i-l arătă pe Ferdinand, care juca șah cu Miranda.

În bucuria generală, Prospero le dădu de veste și că vasul lor se află în port, întreg și cu toți marinarii la bord. A doua zi urma să plece cu toții. Ariel și spiritele sale îi vor feri de orice furtună până când vor ajunge acasă. Înainte de plecare, bătrânul îl eliberă pe Ariel și își îngropă adânc în pământ cărțile de magie și bagheta magică. Se hotărâse să nu mai recurgă niciodată la magie.

Sfârșitul povestirii pe scurt a piesei de teatru ”Furtuna”

Sursa foto

Citește povestiri pe scurt de lecturi pentru orice vârstă!

 

4468025380

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Puteti folosi aceste HTML etichete şi atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>