Povestiri ACASA Povestiri de lecturi scolare

«

»

MIZERABILII (52) de Victor Hugo

PARTEA a IV-a IDILA DIN STRADA PLUMET ȘI EPOPEEA DIN STRADA SAINT-DENIS

CARTEA a IX-a UNDE SE DUC?

Capitolul I Jean Valjean

Urmare la Mizerabilii (51)

mizerabilii

Mizerabilii. Jean Valjean privește îngrijorat inscripția de pe zid.

În ultimele două săptămâni, Jean Valjean îl văzuse de mai multe ori prin cartier pe Thenardier. Acesta nu îl recunoscuse, totuși bătrânul era îngrijorat.

Nu numai atât, dar Parisul era tulburat de mișcările politice, așa că poliția devenise foarte activă, astfel că putea fi descoperit și el, din întâmplare.

Ceea ce dusese la apogeu temerile bătrânului fusese faptul că văzuse, proaspăt zgâriată pe zid, o adresă, semn că în grădină intrase cineva necunoscut.

Așezat pe un taluz de pe Champ-de-Mars, Jean Valjean se gândea la toate acestea, când asupra lui apăru o umbră. Părea că cineva se află în spatele lui. Acest cineva lăsă să cadă un bilet pe genunchii lui. Îl desfăcu și citi singurul cuvânt scris acolo, care îi cerea imperios să se mute.

Când se întoarse, persoana care îi aruncase biletul era departe.

II Marius

Marius plecase deznădăjduit de la domnul Gillenormand. Umblase toată noaptea pe străzi, se culcase la ora două dimineața și se trezise aproape de prânz, cu o durere de cap îngrozitoare.

Când se trezi, în odaie se aflau Courfeyrac, Enjolras, Feuilly și Combeferre. Plecau la înmormântarea generalului Lamarque. După un timp, plecă și Marius, îndesându-și în buzunare, fără să știe de ce, pistoalele primite de la Javert.

Tânărul rătăci toată ziua pe străzi, în așteptarea orei nouă, când avea să o revadă pe Cosette. Auzi fel de fel de zgomote, care îl făcură să se întrebe dacă nu a izbucnit vreo luptă în oraș.

La ora nouă seara, Marius intră în grădina din strada Plumet. Cosette nu era acolo. Se uită la casă, toate obloanele erau trase. Bătu în obloane și strigă numele fetei, uitând de orice prudență. Nu răspunse nimeni, nu mai era nimeni acolo. Se așeză pe trepte, cu gândul că nu i-a mai rămas altceva decât să moară. Tocmai atunci auzi glasul Eponinei, care îl vestea că prietenii lui îl așteaptă la baricada din strada Chanvrerie.

III Domnul Mabeuf

Domnul Mabeuf dusese la poliție punga cu galbeni aruncată de Gavroche. Nu mai avea niciun ban, nicio resursă. Îi datora leafa slujnicei și chiria proprietarului.

Bătrânul vânduse toate planșele și textul cărții lui, ”Flora”. Vânduse mobilele, apoi rufăria de pat, hainele și păturile, oprind numai strictul necesar. Vânduse și ierbarele și stampele. Mai avea numai cărțile rare, de care nu se îndura să se despartă. Bătrânul mânca acum numai cartofi și pâine, nu mai făcea focul și se culca de îndată ce se întuneca, pentru ca să nu mai aprindă lumânarea.

Într-o zi, bătrâna slujitoare îi spuse că nu mai are cu ce să cumpere nici măcar pâine și cartofi și că nu i se mai dă pe datorie. Domnul Mabeuf începu să-și vândă cărțile, lumina ochilor lui. Se duseră și acestea, una câte una.

În ziua în care rafturile rămaseră goale, domnul Mabeuf auzi zarvă și împușcături. Află de la un grădinar că e răscoală în Paris. Își luă pălăria și porni într-acolo.

* * *

Dă clic aici pentru Mizerabilii (53)

Sursa foto

Citește povestiri pe scurt de lecturi pentru orice vârstă!
4468025380

2 comments

2 pings

  1. coco

    offf, ce as mai sta sa citesc linistita pe un sezlong…visez!!! dar poate vine si vremea aia!

    1. Zinaida Strinu

      O să vină, stai liniștită! :))

  1. MIZERABILII (53) de Victor Hugo. Povestire pe scurt pentru elevi

    […] « MIZERABILII (52) de Victor Hugo […]

  2. MIZERABILII (51) de Victor Hugo. Povestire pe scurt pentru elevi

    […] MIZERABILII (52) de Victor Hugo » […]

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Puteti folosi aceste HTML etichete şi atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>