Povestiri ACASA Povestiri de lecturi scolare

«

»

FATA BABEI SI FATA MOSNEAGULUI

Fata babei si fata mosneagului de Ion Creangă

fata babei si fata mosneagului

Fata babei si fata mosneagului

Au fost cândva un moș și o babă. Moșul avea o fată frumoasă, harnică și cuminte. Baba avea o fată urâtă, leneșă și obraznică. Fata babei si fata mosneagului erau surori vitrege și nu se potriveau defel.

Baba și fata ei o oropseau tare rău pe fata moșneagului. Ea făcea toate treburile în casă, iar cele două vitrege erau tot nemulțumite. Fata babei si fata mosneagului se duceau seara la șezătoare. Fata moșneagului torcea un ciur de fuse, în timp ce fata babei torcea doar un fus. Când ajungeau acasă, fata babei sărea prima peste gard și îi cerea fetei moșneagului ciurul, să i-l țină până sare și ea. Fugea repede în casă și se lăuda că ea torsese fusele acelea. De câte ori venea moșul de pe unde fusese, baba îi spunea că fata lui e leneșă și e soi rău. Îi cerea să o gonească de acasă ca să nu o învețe la rău și pe fata ei.

Într-o zi, moșneagul nu mai putu să-i țină piept babei și își trimise fata în lume. Fata îi sărută mâna și porni la drum.

După un timp, îi ieși în față o cățelușă slabă și bolnavă. Fata o spălă și o îngriji, apoi plecă mai departe. Întâlni un păr înflorit, plin de omizi – îl curăță și plecă. Întâlni o fântână plină de mâl – o curăță și plecă. Apăru și un cuptor dărăpănat – făcu lut și lipi cuptorul.

Fata moșneagului ajunse într-o poiană în care își avea căsuța sfânta Duminică. Intră la ea ca slugă și făcu ce îi spusese stăpâna. Până când să vină sfânta Duminică de la biserică, spălă copilașii dragi sfintei, tot soiul de balauri și alte jivine, apoi făcu de mâncare.

Când veni sfânta Duminică de la biserică, găsi animalele frumos spălate și toată treaba bine făcută. Mâncă, apoi spuse fete să se suie în pod și să-și aleagă dintre multele lăzi care erau acolo una care îi va plăcea. În pod, fata văzu fel de fel de lăzi, mai mari și mai mici, mai noi și mai vechi, mai urâte și mai frumoase. Nefiind lacomă, o alese pe cea mai veche și mai urâtă. Când văzu, sfânta Duminică se cam încruntă, dar nu spuse nimic. Fata își luă binecuvântarea de la sfântă și porni înapoi pe drumul către casă.

Pe drum, cuptorul o întâmpină cu plăcinte calde, fântâna cu apă rece și limpede, dar și cu două pahare de argint, pe care fata le luă cu ea. Ajunse la păr și mâncă pere galbene și coapte. Când se întâlni cu cățelușa, aceasta era grasă și frumoasă, cu o salbă de galbeni la gât, pe care i-o dădu fetei.

Fata moșneagului ajunse acasă și îi dădu tatălui ei paharele de argint și salba de aur. Deschiseră apoi lada și din ea se revărsară herghelii de cai, cirezi de vite și turme de oi. Moșneagul se bucură nespus de mult, iar baba murea de ciudă. Văzând acestea, fata babei zise cu jumătate de gură că se duce și ea să aducă și mai multe bogății.

Plecă fata babei și întâlni și ea cățelușa slabă și bolnavă, părul plin de omizi, fântâna astupată cu mâl și cuptorul dărăpănat. Când îi cerură ajutorul ea răspunse fiecăruia că nu are de gând să-și murdărească mâinile pentru nimeni.

Ajunse fata babei la sfânta Duminică și intră și ea slugă la aceasta, dar opări animalele și arse mâncarea. Când fu și ea trimisă în pod să-și aleagă o ladă, o luă pe cea mai mare și mai frumoasă. Plecă fără să mai ia binecuvântarea sfintei Duminici, de frică să nu-i ia lada înapoi.

Pe drum întâlni cuptorul plin cu plăcinte, dar flăcările o arseră când voi să ia una. La fântână, paharele de argint se scufundară și apa secă atunci când se apropie fata babei. Părul plin de pere galbene se înălță până la cer când ea intinse mâna după o pară. Cățelușa o mușcă atunci când voi să-i ia salba de galbeni de la gât. Acasă, baba și fata ei deschiseră lada să vadă bogățiile din ea. Din ladă săriră o mulțime de balauri care le înghițiră pe loc și se făcură nevăzuți.

Moșneagul și-a măritat fata cu un om bun și harnic și s-a bucurat de bogății netulburat, acum că scăpase de babă.

Sfârșitul povestirii pe scurt a poveștii Fata babei si fata mosneagului

Sursa foto

Citește și textul întreg al acestei povești !

Alte povestiri pe scurt după poveștile lui Ion Creangă:

Citește povestiri pe scurt de lecturi pentru orice vârstă !
4468025380

4 comments

Skip to comment form

  1. Lorena Marilena

    Mi-a placut foarte mult o sa ma ajute la scoala ! Multumesc frumos ! :-D

    1. Zinaida Strinu

      Cu plăcere, Lorena! Mă bucur că îți sunt de folos! :)

  2. Alex

    Povestea minunată a copilăriei tuturor copiilor din ţara asta. Îmi amintesc cu emoţie ce frumos ne-o povestea bunica noastră… Şi o ascultam de fiecare dată cu aceeaşi plăcere.
    Exact cartea din poză i-am luat-o şi Sarei. Se uită la poze cu atâta interes. Şi ne ascultă cum îîi povestim, chiar dacă nu înţelege ea tot, deocamdată.
    Numai bine, doamna Zina! :-)

    1. Zinaida Strinu

      Trebuie să-i povestiți din nou, când va fi puțin mai mare. Copiii își amintesc perfect lucrurile acestea. A le povesti, înseamnă a lăsa orice griji și treburi la o parte și a le dedica doar lor timpul tău.

      Numai bine, Alex ! :)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Puteti folosi aceste HTML etichete şi atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>