Povestiri ACASA Povestiri de lecturi scolare

«

»

DESCRIEREA MOLDOVEI (4)

Descrierea Moldovei de Dimitrie Cantemir

II. Partea politică

Capitolul IX. Despre vânătorile domnești

Urmare la Descrierea Moldovei (3)

descrierea-moldovei-4remea pentru vânătorile domnești era rânduită înaintea celor patru mari posturi ale bisericii Răsăritului. Veneau oameni din toate stările. Mii de țărani intrau în păduri și goneau fiarele către vânători. Aceștia primeau răsplată pentru fiecare animal vânat, de la 25 de aspri pentru un iepure, până la un galben pentru un urs.

Carnea animalelor bune de mâncat se dădea la bucătăriile domnești și la boieri și căpeteniile oastei. Animalele ce nu erau bune de mâncat se lăsau slujitorilor, care foloseau pieile lor.

Capitolul X. Despre îngropăciunile domnilor

Când un domnitor își dădea obștescul sfârșit, trupul său era îmbălsămat și ținut până se adunau toate fețele bisericești și toți boierii. Prin cetate se trăgeau clopotele, iar oamenii umblau cu capetele descoperite.

În ziua îngropăciunii se făcea alai ca pe vremea când trăia domnul și era dus la mitropolie, unde i se dădea cinstirea din urmă, toate fețele bisericești și toți boierii îi sărutau mâna dreaptă și crucea pe care o ținea în mână. Când era coborât în groapă, se trăgea cu tunurile.

Capitolul  XI. Despre legile Țării Moldovei

Alexandru cel Bun, cel dintâi despot al Moldovei, a primit de la împărații bizantini legile grecești. La acestea s-au adăugat și hotărârile soboarelor bisericești. Ființau însă și legile nescrise, datina sau obiceiurile. Vasile Lupu a unit legile scrise și obiceiurile, alcătuind un cod de legi ce ființa și în vremea lui Dimitrie Cantemir.

Capitolul XII. Despre divanul de judecată al domnului și al boierilor

Divanul, sala cea mare de primire, se afla în mijlocul palatului. Sub icoana ce îl înfățișa pe Isus Hristos în fața judecătorilor se afla scaunul domnului. Când sosea, domnitorul rostea o rugăciune în fața ei, apoi se așeza. Pricinile mari le judeca el, pe cele mici le încredința boierilor.

Dacă una din cele două părți era nemulțumită de judecata boierului, se putea înfățișa dinaintea domnului. Dacă se dovedea că boierul făcuse judecata strâmb, fie din nepricepere, fie pentru că luase plocoane, era pedepsit exemplar. Dacă domnul socotea că judecata fusese dreaptă, atunci era pedepsit cel care se jeluise din nou.

Osândele erau de mai multe feluri: tâlharii erau spânzurați, jefuitorii de biserici erau arși de vii, ucigașii, dacă erau boieri li se tăia capul, dacă erau țărani, erau trași în țeapă. Boierii care luau din banii țării, ori unelteau să ia viața domnului erau osândiți la moartea , iar familia rămânea fără avere.

Mai erau și alte judecăți, mai mici, ale locului și ale ținutului. Cine era nemulțumit, putea să ceară o nouă judecată, mai sus.

Capitolul XIII. Despre veniturile vechi și cele de acum ale Moldovei

În vremurile vechi domnitorul dispunea de toată Moldova și le dăruia boierilor sate și moșii. Mai târziu veniturile pentru cheltuielile  domnului și cele pentru cheltuielile țării s-au despărțit.

Pentru cheltuielile lor, domnii aveau toate cetățile și târgurile Moldovei, ocnele de sare, vămile, zeciuiala la oi, porci și albine, de la țărani și de la răzeși, boierii fiind scutiți de dări, în afara primului an de domnie. Fiecare casă țărănească plătea și dajdia numită fumărit.

Veniturile țării se duceau mai toate la curtea turcească, de o lăcomie fără margini.

Capitolul XIV. Despre tributul și peșcheșurile pe care Moldova le plătește Porții

Dacă până în vremea lui Ștefan cel Mare Moldova nu plătea tribut nimănui, în vremea lui Dimitrie Cantemir se plătea anual un haraci turcilor de 65 de mii de taleri împărătești. În afară de aceasta, la Bairam se trimitea sultanului un peșcheș de 12 500 taleri împărătești și două blăni, una de samur (zibelină) și una de râs. Se mai trimiteau bani și blănuri mamei sultanului, mai-marelui eunucilor, marelui vizir, altor slujitori ai sultanului, precum și pentru lumânările din palatul sultanilor și pentru unsul corăbiilor de război.

La căpătarea domniei se plăteau 25 de mii de taleri împăratului, 15 mii marelui vizir, 5 mii mamei sultanului, și alte sume pentru alți slujbași ai curții.

Capitolul XVI. Despre boierimea moldovenească

Cei din tagma boierilor și-au obținut boieria de la domnitor, fie pentru că îi întrecuseră pe ceilalți în vitejie și credință, fie pentru că erau boieri refugiați de pe la sârbi, bulgară, tătari, leși,  care juraseră credință domnului Moldovei. Ajunseseră atât de mulți, încât au fost împărțiți în trei stări. În urma stării a treia se aflau răzeșii, care erau mai mult țărani decât boieri.

În vremurile mai vechi, un tânăr, din orice familie boierească ar fi fost, slujea toată tinerețea prin casele boierilor apoi la domnitor, până să fie făcut boier de starea a treia. Dacă era merituos, trecea apoi la starea a doua și abia apoi devenea boier mare. Pe timpul lui Dimitrie Cantemir, boierii recurgeau la orice pentru a ajunge repede în rândurile boierilor mari și, de aceea,  ajungeau printre cârmuitori oameni plini de trufie, îndărătnici, necinstiți și nepricepuți.

Boierii erau numiți sau confirmați de domnitor în fiecare an în ziua de întâi ianuarie. Seara erau poftiți la un ospăț, iar a doua zi ei trimiteau daruri de preț domnitorului și doamnei sale.

Capitolul XVI. Despre ceilalți locuitori ai Moldovei

În Moldova trăiau multe neamuri de oameni, în afară de moldoveni. Grecii, albanezii, sârbii și bulgarii se ocupau fie cu negustoria, fie slujeau cu leafă la domnie. Nemții, leșii și cazacii erau fie oșteni, fie slujitori la curte. Armenii se socoteau supuși ai domnului, aveau bisericile lor și își țineau legea lor. La fel și evreii, care puteau să-și facă sinagogi, dar numai de lemn, nu de piatră; ei se ocupau cu negustoria și țineau hanuri. Și turcii făceau negustorie, dar nu le era îngăduit să-și cupere case ori moșii, nici să-și construiască moschei, ori să-și facă rugăciunile la vedere. Mai erau ruși și unguri, ca vecini ce se aflau, precum și țigani, robi ai boierilor. Cantemir spune că aveau aceeași înfățișare și aceleași năravuri ca țiganii din alte țări: erau leneși și hoți.

Moldovenii adevărați erau, în afară de boieri,  târgoveți și țărani. Târgoveții erau meșteșugari, disprețuind neguțătoria. De aceea, banii grei câștigați din negustorie pe pământul Moldovei plecau prin țările de unde erau negustorii.

Despre țăranii de la câmpie, Cantemir spune că erau leneși și trândavi. Cultivau numai cât le trebuia ca să mănânce, nu făceau provizii pentru timpuri neprielnice. Țăranii din anumite zone, Câmpulung, Vrancea, Tigheci, se ocupau cu creșterea oilor și erau asociați în obști libere, cu legile și judecățile lor.

* * *

Dă click aici pentru Descrierea Moldovei – ep.5 (ultimul episod) !

Îi invit să citească și vă invit să-i citiți pe: Gândire logică, Kadia, Max Peter și pe toți ceilalți iubitori de lecturi !

Citește povestiri pe scurt de lecturi pentru orice vârstă !

 

4468025380

8 comments

4 pings

Skip to comment form

  1. delia

    merci de help

    1. Zinaida Strinu

      Cu plăcere, Delia. Nu te supăra, nu ai vrea să încerci și formula ”Mulțumesc pentru ajutor !” ? E mai firească decât cea folosită de tine.

  2. Naica

    Multe lucruri si obiceiuri nu s-au schimbat, mai ales moralitatea,dorinta de a accede cat mai sus prin orice mijloace, lenea, hotia tiganilor (si nu numai a lor),si altele…Felicitari, Zina,pentru aceasta concentrata poveste ,plina de miez.

    1. Zinaida Strinu

      Aproape toata aceasta opera e de o actualitate inspaimantatoare. Recitind-o, așa cum am recitit și altele, spre exemplu Ciocoii vechi și noi, sperantele mele au inceput sa scada serios…
      Multumesc pentru felicitari, dar meritul e al lui Cantemir ! :)

  3. coolnewz/Ratatouille

    ce tare e chestia asta cu sinagogile de lemn, dar nu din piatra! :D

    1. Zinaida Strinu

      Da, spune mai mult decat o declaratie anti…

  4. Marycix

    DESCRIEREA MOLDOVEI de Dimitrie Cantemir este un document extrem de important pentru noi moldovenii si de ce nu pentru noi romanii.

    1. Zinaida Strinu

      Sunt de acord cu tine, Maricica ! :)

  1. DESCRIEREA MOLDOVEI de Dimitrie Cantemir - 5

    […] « DESCRIEREA MOLDOVEI (4) […]

  2. DESCRIEREA MOLDOVEI de Dimitrie Cantemir - 3

    […] DESCRIEREA MOLDOVEI de Dimitrie Cantemir – 4 » […]

  3. DESCRIEREA MOLDOVEI de Dimitrie Cantemir - 5

    […] « DESCRIEREA MOLDOVEI de Dimitrie Cantemir – 4 […]

  4. Cecelia Ahern – The Book of Tomorrow « In jurul Kadiei

    […] Liana, slowaholic, Alta-Liana, Magda Adina, Alice, redsky, psy, AnaVero, Tibi, tu1074, salmi, Zina, Verde de Paris, Calin, Florina, Zamfir, Liliana, Mihaela, MayaMaria, Diana, Bianca, Oana si pe […]

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Puteti folosi aceste HTML etichete şi atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>