Lecturi povestite
În secția Romane, povestirea romanului Nicoara Potcoava de Mihail Sadoveanu.
Urmare la Nicoara Potcoava 9
Nicoara Potcoava
Nicoară Potcoavă
XXV. Moș Elisei Pokotilo
Nicoara Potcoava și unchiașul Petrea s-au bucurat nespus de mult pentru sosirea lui Elisei Pokotilo. L-au ospătat și au închinat și niște pahare. obosit, moș Elisei a adormit. Toți au plecat să se culce, numai Petrea a rămas să-i vegheze somnul. în scurt timp s-a trezit și au stat de vorbă numai ei doi.
Și-au amintit de înfruntările cu nohaii, tătarii, și felul în care și-au câștigat prietenia lor, care acum avea să le fie de folos. Și tătarii erau nemulțumiți de împilarea turcilor, așa că le-a părut rău de uciderea lui Ion-Vodă de către turci.
Trecând la alte necazuri, uncheașul Petrea mărturisi că îl apasă făgăduiala pe care o făcuse jupânesei Calomfira, când aceasta murise: să nu le spună lui Nicoară și lui Alexandru că sunt fiii lui, un simplu oștean.
XXVI. Nălucire
În zori, cei doi bătrâni s-au dus la Nicoara Potcoava. Și-au reamintit care le fusese planul: să facă pregătiri și să adune puteri, să-i prindă pe cei care îl trădaseră pe Ion-Vodă, în frunte cu pârcălabul Irimia, apoi să ia puterea în Moldova și să-i judece. Să aibă legături de înțelegere cu nohaii ca să aibă liniște la hotare măcar din cauza lor.
Lumina pâlpâindă a candelei căzu pe o pictură pe lemn care îi făcu pe cei doi bătrâni să tresară ca de o nălucire. Era portretul lui Ion-Vodă, făcut ca aievea de un vestit pictor de la Liov, Ian Socol.
XXVII. Vânătoare de cai sălbatici
Nicoara Potcoava și oamenii săi merseră în tabăra de la Lunca mare, unde hatmanul zaporojenilor, pe nume Șah, făcea a treia pomenire de un an pentru sufletul lui Ion-Vodă. Șah era vestit pentru prinderea și îmblânzirea cailor sălbatici. Le vindea și tătarilor care, în semn de prețuire pentru priceperea lui, îi ziceau Geambaș-șah.
Hatmanul moldovenilor, Nicoară, împreună cu Șah, hatmanul zaporojenilor și cu Demir, hanul tătarilor, împreună cu oamenii lor, merseră împreună la vânătoarea de cai sălbatici, întărind și mai mult legăturile dintre ei.
XXVIII. Carte de la Olimbiada presvitera
Se întoarseră la Zid Negru. Veni și trecu iarna. odată cu înflorirea zarzărilor, sosi Agapie cu carte de la Olimbiada presvitera.
Nicoară află că Ilinca întreba mereu despre el și ale lui și că focul lui Alexandru nu izbutise să o înmoaie. Olimbiada știa că alte gânduri are hatmanul decât dragostea, dar se gândea să îi dea totuși o veste bună, fiindcă știa că și el prinsese drag de Ilinca.
Răscolit, Nicoară ieși afară și chemă oamenii. Plecară la vânătoare și prinseră la înghesuială un biet lup bătrân și singuratic. Îl încolțiră cu caii lângă o piatră. Lupul plecă capul și i se citi în ochi că știe că i-a venit sfârșitul. Ba chiar scoase urletul cel de pe urmă. Nicoară era deja cu cuțitul pregătit, dar i se făcu milă și îl puse înapoi în teacă.
6 comments
3 pings
coolnewz/Ratatouille
25/01/2012 at 11:19 AM (UTC 2)
deci? te-ai mai gindit?
coolnewz/Ratatouille recently posted..Oricît de galbeni, să fim verzi – Miercurea fără cuvinte
Zina
25/01/2012 at 12:08 PM (UTC 2)
Păi am crezut că răspunsul meu e limpede…
Gina
25/01/2012 at 7:05 PM (UTC 2)
„Plecară la vânătoare și prinseră la înghesuială un biet lup bătrân și singuratic. Îl încolțiră cu caii lângă o piatră. Lupul plecă capul și i se citi în ochi că știe că i-a venit sfârșitul Ba chiar scoase urletul cel de pe urmă. Nicoară era deja cu cuțitul pregătit, dar i se făcu milă și îl puse înapoi în teacă.„
Știu pasajul- m-a impresionat mult!!La vremea respectivă, chiar am plâns.
Seară bună!
Gina recently posted..no gata! no hai!
Zina
26/01/2012 at 8:15 AM (UTC 2)
Și pe mine m-a impresionat, mai mult decât pot să spun. Amândoi cățeii noștri au murit lângă mine și știu cum e urletul acela…
O fata
26/01/2012 at 1:40 PM (UTC 2)
Stiam povestea la locul ei in reader,de acolo o citesc zilnic,dar azi pardalnica m-a pacalit si s-a dus putin mai jos.A meritat s-o caut.
O fata recently posted..William Golding “Imparatul mustelor”
Zina
26/01/2012 at 6:18 PM (UTC 2)
Păi tu nu vezi cât umblă Nicoară ăsta ? S-a mai mutat și el un pic.
Nicoara Potcoava 9
25/01/2012 at 9:33 AM (UTC 2)
[...] NICOARA POTCOAVA 10 » [...]
“Toţi oamenii preşedintelui”. Voronin « Gabriela Savitsky
25/01/2012 at 11:44 AM (UTC 2)
[...] Almanahe, Cella, Cristian Dima, Dana Pătrănoiu, Diana Alzner, Ela Roseni, Geotax, Filumenie, Lecturi recenzate, Shayna, Marius Mina, Nea Costache. Share this:StumbleUponDiggRedditEmailFacebookTwitterLike [...]
Nicoara Potcoava 11
28/01/2012 at 7:41 AM (UTC 2)
[...] « NICOARA POTCOAVA 10 [...]