Lecturi povestite prezintă Viaţa lui David Copperfield, roman de Charles Dickens. Ultimul episod al romanului, după cum se vede şi aici.
Urmare la David Copperfield 24.
David Coppefield
David Copperfield
61. Îmi sunt înfăţişaţi doi interesanţi deţinuţi
David Copperfield se instală pentru un timp la mătuşa Betsey, până termina de scris cartea la care lucra. Din când în când mergea la Londra, la Traddles. Acesta îi administrase bine bine afacerile. La biroul lui sosea corespondenţa lui David. De când devenise faimos pentru cărţile lui, primea o mulţime de scrisori.
Odată primi o scrisoare de la mister Creakle, fostul director al şcolii la care îl dăduse tatăl său vitreg. Mister Creakle ajunsese directorul unei închisori şi îl invita pe David să îl viziteze. David se duse, împreună cu Traddles.
Nu mică le fu mirarea celor doi când văzură cine erau cei mai apreciaţi deţinuţi de acolo, dat fiind purtarea lor supusă: Uriah Heep şi Littimer. Uriah Heep fusese capul unei bande care falsificase acte ale băncii Angliei, pentru a-şi însuşi o sumă mare de bani. Littimer fusese angajatul unui tânăr şi îi furase banii chiar înainte ca acesta să plece în străinătate. Încercase să se strecoare deghizat, dar îl recunoscuse miss Mowcher, pitica, datorită careia fusese arestat. Heep şi Littimer fuseseră condamnaţi la deportare.
62. Calea mea se luminează
Timp de vreo două luni, David Copperfield se duse săptămână de săptămână în vizită la Agnes, dar nu află adevăratele ei sentimente. În preajma Crăciunului hotărî să lămurească totul. Într-o seară avură o lungă discuţie, la sfârşitul căreia îşi mărturisiră iubirea. Se duseră şi îi spuseră şi mătuşii, care de multă vreme aştepta acest deznodământ.
Făcură o nuntă discretă. Când rămaseră numai ei doi, Agnes îi putu spune, în sfârşit, ce îi spusese Dora între patru ochi, înainte să moară. Îi ceruse să îi ia locul alături de David, după moartea ei.
63. Un musafir
După vreo zece ani de la căsătorie, David şi Agnes locuiau la Londra, împreună cu copiii lor. Într-o seară de primăvară se treziră cu mister Pegotty, acum un bătrân vânjos, cu părul alb, rumen la faţă.
Pegotty le povesti că Emily aflase de moartea lui Ham după vreun an de la plecarea lor în Australia. Fusese peţită de mai multe ori, dar spusese că nu se va căsători niciodată şi va rămâne în casa unchiului ei. Missis Gummidge muncise din greu, ca o femeie de ispravă ce era. Muncise fără oprire şi mister Micawber, care acum ajunsese magistrat.
Înainte de plecare, mister Pegotty şi David merseră la mormântul lui Ham. Mister Pegotty luă un pumn de ţărână şi iarbă cu el, aşa cum îi ceruse Emily.
64. O ultimă privire retrospectivă
Ajuns el însuşi la o vârstă mai înaintată, David Copperfield mai priveşte o dată în urma sa. O vede pe mătuşa Betsey, o bătrână tare, de 80 de ani. Dădaca lui, Pegotty, i-a crescut copiii, ajutând-o pe Agnes. Şi acum mai cârpeşte la lumina lumânării, deşi e bătrână şi poartă ochelari. Îl vede pe mister Dick, un bătrânel care înalţă zmeie când îi vin lui David copiii în vacanţă.
În fiecare an David îi făcea o vizită mamei lui Steerforth. O vede acum bătrână, uitând cine este el, uitând că îi murise fiul. Îl vede pe Traddles muncind şi având succes ca avocat, măritând pe rând surorile soţiei sale.
În sfârşit, o vede , cu frumuseţea ei senină, mereu alături de el, pe Agnes, geniul său bun.
10 comments
1 ping
coolnewz/Ratatouille
30/11/2011 în 9:06 AM (UTC 3) Link to this comment
deja am devenit dependent! Ma intreb ce ma fac atunci cind se va termina
)
coolnewz/Ratatouille recently posted..Pirajoace americane – Miercurea fără cuvinte
Zina
30/11/2011 în 10:10 AM (UTC 3) Link to this comment
Facem nişte piroşti ruseşti, un vin fiert ca la Mirea Pete şi luăm o mică pauză cu poveşti şi legende. Apoi trecem la alt roman ! :lol:
coolnewz/Ratatouille
01/12/2011 în 9:15 AM (UTC 3) Link to this comment
vrei sa spui PIRAJOACE
)
coolnewz/Ratatouille recently posted..V-am prins, vrăjitoarelor!!
Zina
01/12/2011 în 9:30 AM (UTC 3) Link to this comment
Hai să facem o înţelegere: tu mănânci pirajoace şi eu mănânc PIROŞTI ! E bine ?!
Marycix
01/12/2011 în 3:33 PM (UTC 3) Link to this comment
Ne luam ramas bun de la David! Un om care a stiut sa mentina echilibrul in viata sa dar si a altora
Marycix recently posted..A doua călătorie a Sfântului Paul
Zina
01/12/2011 în 4:22 PM (UTC 3) Link to this comment
Probabil că de asta a şi fost atât de apreciat romanul.
Naica
01/12/2011 în 4:48 PM (UTC 3) Link to this comment
Da…din pacate s-a terminat.David a reusit datorita credintei sale in bine, a perseverentei,a tariei de caracter…si a altor calitati, asa cred.Pirostile cu carne ,sau cu varza,insotite de un pahar de vin rosu,ar fi foaaarte potrivite!
Zina
01/12/2011 în 5:05 PM (UTC 3) Link to this comment
Mmm, da’ cine le face ?…
Vicentiuu
02/12/2011 în 3:09 PM (UTC 3) Link to this comment
Sfarsit…
Foarte frumos romanul povestit de tine !
Zina
02/12/2011 în 6:01 PM (UTC 3) Link to this comment
Într-adevăr, un roman foarte frumos, dar mai urmează şi altele !
Miercuri fara multe cuvinte : Alex Mazilu – Foto Blogging
30/11/2011 în 10:06 AM (UTC 3) Link to this comment
[...] vis, realitate si umbre. O miercuri fara cuvinte. November 30, 2011 · Posted in Toamna [...]