Voi încheia impresiile de călătorie la Roma cu acest articol despre Villa Borghese. Am hotărât să mă opresc aici fiindcă mi-am dat seama că istoria călătoriei noastre e dulce-amară şi că am avut mai multe decepţii decât în oricare dintre călătoriile făcute. Mi-e teamă că deja v-am creat o impresie mai cenuşie despre Roma şi e păcat, îşi are totuşi frumuseţea ei.
Ca să mai dreg busuiocul, revin la hotel, care, luat în sine, fără împrejurimi şi mic dejun, nu era rău deloc ! Camera era atât de spaţioasă şi parchetul perfect, încât ai fi putut să mergi cu rolele pe el ! La sfârşit sunt mai multe fotografii, din hotel şi din drumeţiile noastre prin Roma. ( Daţi click pe ele ca să vedeţi mai mare !)
Villa Borghese
Chiar de Ziua Naţională a Italiei, pe 2 iunie, am fost să vizităm Villa Borghese. Conceptul de villa cuprinde, pe lângă o vilă mai mult sau mai puţin somptuoasă, şi “acareturile” sale, precum şi parcul în mijlocul căruia se află.
Am ajuns din marginea oraşului la Termini, de aici în centru şi de aici în cealaltă margine a oraşului, bucuroşi că vom vedea faimoasele comori de artă din villa Borghese.
Mă şi desfătam în imaginaţie cu minunile lui Rafael, Carravaggo, Canova, Correggio, Tiţian, Bernini, pe care le văzusem numai prin albumele de artă sau pe Internet. Când colo, surpriză ! Vizitele se programau cu două-trei sau chiar patru zile înainte. Mai erau locuri pentru sâmbătă, la ora 16, când noi ar fi trebuit să fim în drum spre aeroport. Ne-am milogit noi ca… românii (dar în limba franceză !), am propus noi o supra-taxă, dar nu a ţinut nimic.
Noroc că parcul Villei Borghese este excepţional de întins, frumos, curat, mirosea a tei. Am făcut o plimbare pe cinste, ne-am alinat supărarea cu nişte îngheţată, ne-am jucat cu nişte căţeluşi. Fiind zi de sărbătoare, foarte multe familii ieşiseră în parc, la plimbare, cu copiii şi căţeii. Adică unul , doi sau trei copii şi un căţel. Şi, în majoritatea cazurilor, alături de părinţi erau şi bunicii, toţi îmbrăcaţi de sărbătoare.
Într-o parte a parcului se afla Grădina Zoologică. Am pornit către ea, amintindu-ne splendoarea şi grandoarea de la Zoo din Viena, dar şi de Zoo din Barcelona, nu atât de mare, dar cu condiţii excepţionale pentru animale.
Am aşteptat două ore la intrare. Se proceda aşa: luai un bon de ordine cu un număr pe el, te proţăpeai în faţa caselor de bilete şi te uitai la un ecran să vezi când se apropie numărul tău. Am avut de aşteptat pentru 200 de numere ! Mai tare era faptul că existau opt case de bilete, dar funcţionau numai două ! Aţi mai văzut asta undeva ? Da ? Unde ?!
În sfârşit, am intrat. Animalele – relativ frumuşele, dar cam slabe şi puţine, şi ca specii, şi ca număr de indivizi dintr-o specie. De exemplu, la Lupul Licaon scria că trăieşte în grupuri de 30 de indivizi, iar în spaţiul rezervat exponatelor era numai unul, supărat nevoie mare ! Mi-a plăcut, însă, că într-o zonă a grădinii erau adăposturi cu animale domestice, pentru copii, să ştie şi ei care e găina, care e măgarul… Zona se numea chiar “Ferma”. Adăposturile animalelor, în general, erau curate şi destul de amenajate, dar nu erau suficient de mari, după părerea mea, comparând şi cu ce am văzut pe la alţii (nu şi cu Zoo Băneasa din Bucureşti !).
Am revenit la hotel, după un drum neînchipuit de greu, căci, fiind sărbătoare, toate autobuzele parcă intraseră în pământ, iar metroul care mergea în partea aceea de oraş fusese anulat în acea zi…
Ca să închei definitiv, poate vom reveni la Roma, aş vrea să o văd cu alţi ochi şi să o colind cu picioare mai odihnite. Ce e sigur, e că vom deschide bine ochii la locaţia hotelului !!!
===============
-
- Villa Borghese
-
- Intrarea în hotelul capital Inn, Roma
-
- Un colţ din gradina Hotelului capital Inn, Roma
-
- Camera 514, Hotel Capital Inn, Roma
-
- Colosseumul
-
- Castelul şi podul Sant’Angelo
-
- Insula Tiberina
-
- Plimbare în parcul villei Borghese, cu căţel, cu…
-
- Aşteptând cu răbdare la intrarea în Zoo…
-
- Lupul african- Licaon, aşteptându-i pe ceilalţi 29 de membri ai trupei !
-
- Găinile la “Fermă”
-
- Arrivederci, Roma !
10 comments
2 pings
Raphaelly
10/07/2011 în 12:36 PM (UTC 3) Link to this comment
Lupul african este o hiena
Zina
10/07/2011 în 1:21 PM (UTC 3) Link to this comment
E o întrebare sau o afirmaţie ? Oricum, iată ce este lupul african: “Cainele salbatic african este un mamifer carnivor din familia Canidae, intalnit numai in Africa, in special in savana si in zonele tropicale impadurite. Este cunoscut si sub numele de Cainele vanator, Cainele patat sau Lupul colorat. Este singura specie din genul Lycaon.” Sursa Tot aici se află şi fotografia.
Raphaelly
10/07/2011 în 7:08 PM (UTC 3) Link to this comment
o afirmatie datorata aspectului sau. se pare ca este inrudit atat cu lupul cat si cu hiena
Zina
11/07/2011 în 5:50 AM (UTC 3) Link to this comment
Până la urmă, toate Carnivorele sunt înrudite între ele, Felide, Canide, Hienide etc.
coolnewz / Ratatouille
10/07/2011 în 11:24 PM (UTC 3) Link to this comment
mda, pacat de nesincronizarile care pot compromite, fie si partial, o excursie. Neaparat sa reveniti!
Zina
11/07/2011 în 5:55 AM (UTC 3) Link to this comment
Vom reveni cândva. Să mai uităm !
asigurare medicala
13/07/2011 în 8:52 AM (UTC 3) Link to this comment
absolut minunat, thanks for sharing
Zina
13/07/2011 în 9:40 AM (UTC 3) Link to this comment
O fi spam, n-o fi…eu te-am aprobat. De, dacă a fost absolut minunat !…
Blackwater
30/07/2011 în 8:22 PM (UTC 3) Link to this comment
Galleria Borghese, o opera de arta care contine opere de arta…
Aici, un video care arata cele 6 opere ale lui Caravaggio, printre care David si Goliat. Chipul lui Goliat este de fapt ultimul autoportret al lui Caravaggio.
Zina
30/07/2011 în 8:38 PM (UTC 3) Link to this comment
Multumesc mult ! O să mă multumesc cu imaginile video până voi ajunge iar acolo. Atunci voi şti ce e de făcut !
Doi pasi in urma ta… « lunapatrata
10/07/2011 în 10:29 PM (UTC 3) Link to this comment
[...] Alecu, Teo Negura, Alex, Bogdan Onin, Dana Patranoiu, g1b2i3, Gabriela Ilies, Vania, Zina, Lora, Mirela, O lume in imagini, Se-cret, Raza mea de soare, Nea Costache, Betivul ( ok, doar de [...]
Drumul spre Tahiti, se pare,… « Daurel’s Blog
12/07/2011 în 10:01 PM (UTC 3) Link to this comment
[...] In ziua a doua au mers la cumparaturi doar cele doua doamne; ceilalti au “servit” turism cultural. [...]