Povestiri ACASA Povestiri de lecturi scolare

«

»

MICA SIRENA sau ZANA MARII (1)

Mica sirena de Hans Christian Andersen

Partea întâi a povestirii pe scurt 

mica sirena 1

Mica sirena

Departe, în largul mării, în apa albastră şi adâncă, se afla palatul împăratului mării. Împăratul avea şase fete, frumoasele domniţe ale mării, cu trupul terminat în coadă de peşte în loc de picioare.

Toată ziua sirenele, zânele mării, se jucau prin palat sau în grădina cu copaci roşii şi albaştri din faţa palatului. Fiecare îşi avea în grădină un loc numai al ei. Surorile adunau acolo lucruri ciudate de prin corăbiile care se scufundaseră. Cea mai mică dintre ele era şi cea mai frumoasă. Ea nu pusese pe locul ei decât o statuie de marmură albă, ce înfăţişa un băiat frumos.

Mica sirena vorbea cu bucurie despre lumea oamenilor. O ruga mereu pe bunica lor să îi povestească despre corăbii şi despre oraşe, despre oameni şi despre animalele de pe pământ. Bunica spunea că fiecare dintre ele, când va împlini cincisprezece ani, va avea voie să iasă la faţa mării şi să privească spre lumea oamenilor.

Între vârstele surorilor era diferenţa de un an. Când cea mai mare împlini cincisprezece ani, avu voie să iasă la suprafaţa mării. Când se întoarse povesti ce îi plăcuse cel mai mult: să stea pe un grind de nisip şi să privească la luminile oraşului aşezat chiar pe coasta mării şi să audă clopotele. Surorii următoare i-a plăcut cel mai mult asfinţitul , următoarea a intrat pe gura unui fluviu şi a a văzut dealuri şi păduri, case şi castele, copii care se scăldau. Cea de-a patra soră, mai fricoasă, a rămas în mijlocul mării şi a privit la corăbii, la delfini şi balene. Cea de-a cincea soră a urcat la suprafaţa mării iarna, căci atunci se născuse. A văzut munţi mari de gheaţă care pluteau în mare şi ameninţau corăbiile.

Toate cele cinci surori fuseseră încântate numai la început. După vreo lună de zile, fiecare spunea că jos, sub apă, e mai frumos şi rămâneau acasă să se joace. Numai uneori ieşeau toate cinci odată, în timpul furtunilor şi cântau pe lângă corăbii. Le spuneau corăbierilor să nu le fie teamă dacă se scufundă, că vor vedea frumuseţile de la palatul împăratului mărilor. Numai că ei se înecau şi nu mai vedeau nimic când ajungeau pe fundul apei.

In sfârşit, împlini şi mica sirena cincisprezece ani. Când ajunse ea la suprafaţa mării era seară. Ieşi chiar lângă o corabie cu sute de lampioane aprinse, cu oameni în haine frumoase. Cel mai frumos era prinţul, care îşi sărbătorea şi el ziua de naştere. Mica sirenă a urmărit petrecerea până când s-au stins lampioanele şi nu s-au mai văzut focuri de artificii.

Dintr-o dată s-a pornit o furtună cumplită, care a zdrobit corabia şi l-a aruncat pe prinţ în apă. Mica sirena s-a bucurat că va veni la palatul tatălui ei. Și-a amintit apoi că oamenii nu pot trăi în apă. A pornit înot şi l-a prins pe prinţ. I-a ţinut capul deasupra apei până în zori. Tot privindu-l, zânei i se părea tot mai mult că seamănă cu băiatul de marmură din grădina ei din fundul mării. L-a dus pe nişte stânci şi s-a ascuns. Oamenii l-au găsit şi l-au luat pe prinţ. Ea a plecat foarte tristă pentru că el nu ştia cine l-a salvat de la moarte.

În fiecare zi mica sirena se ducea la locul unde îl lăsase pe prinţ, dar a trecut multă vreme şi el nu a mai apărut. Până la urmă a aflat unde era palatul lui. Avea un balcon chiar deasupra apei şi ea s-a dus în fiecare zi acolo să-l privească.

* * *

Sursa foto

Dă click aici pentru Mica sirena  (2) !

Citește povestiri pe scurt de lecturi pentru orice vârstă !

 

4468025380

14 comments

6 pings

Skip to comment form

  1. mihai

    Multumesc mult pentru aceasta povestire de scurt.

    1. Zinaida Strinu

      Cu plăcere, Mihai! :)

  2. zamfir ioana alexandra

    multumesc zina mia fost de mare ajutor

    1. Zinaida Strinu

      ma bucur ioana

  3. Dragoi Cristina

    Bună seara, doamna Zina! Tristă, dar minunată această poveste!
    Sunt încântată că v-am descoperit blog-ul, că v-am ”întâlnit” în mediul online, stimată doamnă!
    Sunt onorată!

    1. Zinaida Strinu

      Si eu ma bucur ca am un nou vizitator si prieten nu atat al meu, cat al cartii !

  4. George

    Doamna Zina, ma uimiti prin toate povestirile care le publicati. Mi-au folosit mult la scoala. Multumesc mult.

    1. Zinaida Strinu

      Cu placere, George !

  5. tedy

    E frumos, bine gandit.

    1. Zinaida Strinu

      Mulțumesc, Tedy !

  6. clara

    Ce poveste draguta!

    1. Zinaida Strinu

      Drăguță, dar cam tristă…

  7. OttO

    mda…..am 14 ani si ma ajutat la schoala desthul d mult ms zina esti tare buna la deastea

    1. Zinaida Strinu

      Ma bucur ca te-a ajutat, dar nu crezi ca la 14 ani scrii cam prea agramat ?!…

  1. CRAIASA ZAPEZII (3)

    […] Mica sirenă/Zâna mării […]

  2. CRAIASA ZAPEZII de Hans Christian Andersen - 3

    […]  Mica sirenă/Zâna mării […]

  3. MICA SIRENA / ZANA MARII - de H.C.Andersen - 2

    […] Mica sirena i-a spus bunicii ei că ar vrea să fie şi ea om. Bunica i-a spus că asta s-ar putea întâmpla doar dacă un om ar iubi-o mai mult decât pe tatăl şi pe mama lui şi i-ar jura credinţă pe veşnicie. Apoi îi spuse că asta nu se poate întâmpla, fiindcă sirenele au în loc de picioare o coadă de peşte, iar oamenilor li se pare asta foarte urât. […]

  4. SOLDATELUL DE PLUMB de Hans Christian Andersen

    […]  Mica sirenă/Zâna mării  […]

  5. HAINELE NOI ALE IMPARATULUI de H.Chr.Andersen

    […]  Mica sirenă/Zâna mării […]

  6. PRINTESA SI BOBUL DE MAZARE de Hans Christian Andersen

    […]  Mica sirenă/Zâna mării […]

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Puteti folosi aceste HTML etichete şi atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>