Povestiri ACASA Povestiri de lecturi scolare

«

»

NEGHINITA

Neghinita de Barbu Delavrancea

neghinita

Neghinita

A fost odată o femeie bătrână şi cam singură. Îl avea ea pe moşneagul ei, dar acesta era mereu plecat şi nu aveau copii. Ar fi vrut și ei un copilaş, măcar cât o neghinita, să-i ţină babei de urât.

Într-o zi, era numai ea şi vorbea singură prin casă. Spunea că s-ar mulţumi  şi cu un copil mic cât o sămânţa de neghină. Dintr-odată s-a trezit că i-a apărut de nu ştiu unde un copilaş chiar cât o neghinita. Era frumos ca o piatră scumpă, cu nişte ochişori ca două scântei albastre.

Baba, fericită, l-a numit chiar Neghiniţă şi a vrut să-l sărute, dar el s-a ferit, să nu îl soarbă. Apoi i-a spus că se duce, plutind pe o adiere, să-l vadă pe moş la câmp, unde lucra. Bătrâna i-a spus unde se află aria unchiaşului şi Neghinita porni. Pe drum, îşi râse de nişte văcari făcându-i să-l urmărească în zadar, că era tare glumeț băieţelul, apoi ajunse la unchiaş. Acesta nu se bucură aşa ca baba.  Neghiniţă, care voia să-i arate că e şi el bun la ceva, chiar dacă e atât de  mic, îi spuse că o să mâne el caii pe arie. Sări pe unul, sări pe altul, îi ciupi, până începură caii să fugă de parcă i-ar fi biciuit. Un negustor care trecea pe acolo văzu totul. El îi ceru moşului să i-l vândă pe micuţ, pentru o pungă de galbeni. Neghinita intră în urechea moşului şi îi şopti ce să spună, ca să ia un preţ mult mai mare. Se tocmiră ei până ajunseră la douăzeci de pungi.

Negustorul dădu banii, îl luă pe copilaş şi îl duse tocmai împăratului. Isteţul îi dovedi întâi pe inteleptii cu bărbi albe, care spuneau că aşa ceva nu se poate, fiindcă nu scrie la carte. Neghinita sări pe masă, îi văzu cum cască ochii mari şi le spuse  că „multe se pot şi nu stau în carţi”. Apoi se sui până pe creştetul capului împăratului şi îi spuse acestuia că „cei mai mici sunt cei mai mari”.

Imparatul puse să i se facă micuţului o casă numai din aur, cât o nucă de mare. Neghinita rămase la sfatul cu inteleptii şi intră, pe rând, în urechile tuturor, să le asculte gândurile. Numai unul îl asculta cu atenţie pe împarat şi se gândea la ce zice acesta. Ceilalţi se gândeau la cu totul alte lucruri. Unul că imparatul are nasul cam mare, altul că-i place inelul împaratului, altul la o cocoană frumoasă, altul că ar da orice pentru  o sticlă de vin şi tot asemenea gânduri.

Neghiniţă o zbughi în urechea împăratului şi îi şopti tot ce aflase. Imparatul, crezând că a început aşa, deodată, să ghicească el singur gândurile oamenilor, începu să îi certe pe rând, spunându-le la ce se gândiseră. Numai celui care fusese atent la el îi spuse vorbe bune. Acesta începu să tremure, însă, şi împăratul îl întrebă ce are. Înţeleptul  spuse că socoteşte că nu ştie nimic, dar tot se gândeşte că are leafa prea mică. Imparatul îi făgădui o leafă mai mare şi plecă, neînţelegând cum a putut el să ghicească gândurile.

Împărăteasa şi copiii ei se mirară foarte mult văzându-l pe Neghiniţă. Și mai mult se mirară când aflară de darul cel nou al împăratului. Împărăteasa îi ceru să-i afle şi ei un gând, însă Neghinita se şi strecurase în urechea ei şi deja îi ştia gândul : că ar fi bine să mai fie tânăr împăratul, cum era odată ! Se duse iute în urechea dreaptă a împăratului şi îi şopti, fără să ştie că era cam tare de urechea aceea. Împărăteasa râdea de împărat că nu-i poate ghici gândul, dar Neghiniţă îşi dădu seama şi se duse în urechea cealaltă. Împăratul începu să râdă şi îi spuse că asta nu se poate. Atunci  lui Neghinita îi veni pofta să râdă şi el de împărat.

Şi începu să-i sufle în ureche, oriunde s-ar fi aflat, la oricare ceas din zi sau din noapte, că sfetnicii au îmbătrânit şi din cauza asta împărăţia merge rău. Împăratul credea că e gândul lui. Până la urmă, schimbă sfatul înţelepţilor, aducând alţii, nepricepuți și răi. În scurtă vreme îl deteră pe împărat jos de pe tron.

Împăratul porni prin ţară, plângând  după coroană şi după scaunul împărătesc. Neghiniţă îi spunea că mai bine se sprijină într-o cârjă de corn şi pune o frunză de lipan pe frunte, să-i ţină umbră. Imparatul plângea după slava lui. Neghiniţă îi spunea că nu fusese nici o slavă, că el fusese sluga tuturor, toată viaţa războaie, sfaturi, judecăţi, fusese împărat, dar nu om.

Până la urmă împăratul nu se mai jelui aşa și umblă cu Neghinita prin toată ţara. Văzu cum trăiesc oamenii de rând, bătuţi de răcneau cât îi ţineau puterile, goi şi desculţi, nemâncaţi, muncind şi ziua şi noaptea. Împăratul îl întrebă pe Neghinita de ce trăiau aşa. Acesta îi spuse că trăiesc aşa pentru că împăratul e surd şi nu aude, e orb şi nu vede, mănâncă şi doarme prea mult.

Împăratul înţelese ce vrea să spună mititelul. Tocmai când spunea că acum ar şti mai bine cum să se poarte dacă ar fi iar împărat, văzu venind o ştafetă mare. Aducea vestea că norodul dăduse jos pe împăratul cel nou şi îl voia înapoi pe cel vechi. Când să pornească spre scaunul împărăţiei, Neghiniţă îl întrebă, de pe umăr, dacă mai vede, mai aude, ori îi e foame şi somn !

Până la urmă, îi veni rândul să pătimească şi lui Neghiniţă, gândul lumii. Intră în urechea cea bună, crezând că e cea surdă şi strigă tare de tot ceea ce împăratul trebuia să creadă că e gândul său. Împăratul însă, auzind în urechea cea bună un asemenea ţipăt, se sperie şi îşi dădu o palmă tare, peste ureche. Neghinita căzu leşinat. Imparatul, supărat că tot ce păţise fusese din cauza a ceea ce îi şoptise în ureche mititelul, puse să fie înecat în puţul din curtea domnească.

Sfârșitul povestirii pe scurt a basmului Neghiniță

Sursa foto

Dă clic și citește textul întreg !

Citește și povestirea pe scurt a altui basm de B.Delavrancea:

Citește povestiri pe scurt de lecturi pentru orice vârstă !

4468025380

163 comments

Skip to comment form

  1. theodora

    super,va multumesc!!!!!!!!!!!!!!

    1. Zinaida Strinu

      Cu drag, Theodora!

  2. damian

    super tare

    1. Zinaida Strinu

      super multumesc ;)

  3. Larissa

    Fain am luat 10!!!!

    1. Zinaida Strinu

      Mă bucur, Larissa! Cu plăcere! ;)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Puteti folosi aceste HTML etichete şi atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>